27 aprilie 2011

Muntii Zarandului, destinatie turistica

Muntii Zarandului, parte a Carpatilor dar putin mediatizati si foarte putin strabatuti de turisti merita totusi vizitati, intelesi, iubiti. In special cei care-I strabat sunt oameni ai locurilor, in general neavizati si dezinteresati de drumetii sau aradeni pasionati de munte care in lipsa timpului necesar pt a se deplasa spre alte zari opteaza pt muntii din Tara Zarandului.

Cu un relief nu prea semet, mai degraba domol, Munţii Zarandului culmineaza cu vf. Drocea la 836m si vf. Highis la 793m. Intr-o medie a altitudinilor de 600m, văile s-au adâncit cu circa 200-300 m, sunt mai abrupte în partea inferioară şi prezintă cursuri de apă cu debit mic, nu rare fiind situaţile în care pârâurile seacă în timpul verii. Majoritatea văilor sunt străbătute de drumuri forestiere accesibile chiar şi autoturismelor. Creasta principală a masivului este sinuoasă şi fragmentată de numeroasele înşeuări aflate la obirşia pârâurilor. Din această creastă se desprind creste secundare înspre Valea Mureşului (S) şi Valea Crişului Alb (N), cele S-ice fiind mult mai lungi.
In general Munţii Zarandului sunt acoperiţi de păduri de foioase formate din fag, carpen, stejar etc.care umbresc potecile ce parcurg masivul. In partea de E poienile sunt mai numeroase oferind călătorilor locuri de popas care invită la odihnă. De asemenea se mai găsesc sălaşe ţărăneşti răspândite pe crestele masivului, sălaşe arhaice populate mai mult vara.
Creasta principală a Munţilor Zarand este marcată cu bandă roşie, începănd de sub vârful Capra până în şaua prin care trece drumul ce leagă localităţile Obârşia şi Vaţa de Jos. Majoritatea traseelor turistice marcate se găsesc în partea de V a masivului, trasee care se desprind din creasta principală. In punctele importante se găsesc table indicatoare spre diverse obiective. Din pacate realitatea e mai neagra. Marcajele sunt intr-o stare de degradare sporita, ele lipsind pe bune portiuni din trasee. Intr-adevar culmea principala este bine balizata si nu ai cum sa ratacesti cararea in schimb celelalte trasee sunt greu de urmat de neavizati.

Partile de trasee de la poale sunt in continuare vizibile mai cu seama cele din vestul si estul muntilor. Pe partea nordica lipsesc in zona dinspre Gurahont, iar cum te adancesti inspre creasta, atat lipsa marcajelor cat si problemele de mediu iti fac accesul tot mai greu. Ca si la ascensiunea Highisului dinspre Casoaia si la urcarea Drocei dinspre Mustesti am intalnit aceleasi probleme pe ultima portiune, lipsa marcajului cu desavarsire cat si o sumedenie de copaci cazuti care te obliga sa deviezi de pe vai sa urci pe versanti abrupti si sa ai posibilitatea sa ratacesti, de aceea aceste doua varfuri sunt mult mai usor de urcat dinspre valea Muresului.


Dar toate aceste neajunsuri ar putea sa faca din Muntii Zarandului un obiectiv mai cautat si mai apreciat de turisti. Pe langa faptul ca-ti ofera posibilitati imense de cicloturism sau mototurism mai ai sansa de a accede la salbaticie, la varianta de a te descurca singur, de aface supravietuire , orientare in teren, de a te campa unde vrei atata timp cat esti prieten cu natura. Camparea la cort este permisă în orice loc cu condiţia de a avea o conduită ecologică şi de a respecta normele referitoare la aprinderea focului. Nu vei intalni multe persoane in calea ta , asa ca vei fi in comuniune cu muntele, iar daca crezi ca nu mai poti face fata sau te-ai ratacit urmeaza doar una din multele vai si te va duce spre unul din satele de la poale unde vei intalni oameni ospitalieri, in adevaratul sens al cuvantului care te vor caza in casele lor sau in poduri cu fan, iti vor da apa si bucate.


Camping se mai găseşte la Căsoaia, loc în care converg mai multe trasee turistice, atracţia fiind tabăra de sculptură. Tot aici se mai găseşte şi o tabără de elevi. Cabane turistice sunt: Debela Gora, situată în partea centrală a masivului în creasta principală şi Saşa, situată în partea de E, pe o creastă secundară la câteva minute de mers de creasta principală.

Interesante sunt ruinele cetăţilor medievale de la Şiria, situată în extremitatea V-ică şi de la Şoimoş , care domină Valea Mureşului la Lipova. Tot în partea V-ică se găseşte şi Schitul Feredu, loc de reculegere şi contemplare.




Pe Valea Mureşului, la poalele Munţilor Zarand se ridică maiestuos mănăstirea Radna, mănăstire cu rezonanţă istorică. Pe valea Roşia şi Troaşului se găsesc biserici de lemn care reflectă puterea credinţei a locuitorilor din zonă, iar in zonele Tarnova, Minis, Paulis se pot face degustari de vin intr-un drum al vinului ce ar putea naste pe aceste locuri.



Deci potential exista mai trebuie doar interes si publicitate din partea guvernantilor care ar putea sa faca turism cu investitii putine si beneficii multiple. Din pacate la noi se practica altfel….