31 iulie 2012

Evadare in Parang

Dupa o saptamana cu ploaie in Arad si cu vesti cum ca pe Valea Jiului vremea e caniculara, am hotarat impreuna cu Florentina sa facem o iesire in Parang, optand pentru un traseu relativ scurt si usor ce are ca destinatie Lacul Mija. Avea sa fie si botezul montan pentru Amina, care la cei opt ani ai sai, avea sa incerce pentru prima data o carare de munte.
Traseul catre Caldarea si Lacul Mija are ca punct de plecare Saua Scurtu (2050m altitudine), aflata pe culmea principala a Muntilor Parang. In acest punct se ajunge in aproximativ o ora, urcand din Poiana Nedeii, pe o poteca marcata cu banda rosie ce serpuieste printre jnepeni si tufe cu afine.
Inainte de Varful Scurtu culmea este relativ orizontala. La stanga, spre nord, se desprinde o poteca ciobaneasca marcata pentru turism cu punct galben.Urmand-o, ea te duce pe curba de nivel 15 minute, dupa care , dand ocol pe botul culmii stancoase dinspre Valea Mijei Mari, incepe sa coboare pe versantul stang inspre caldarea glaciara sapata sub Varful Carja (2405m), printre jnepeni si tufe de rhododendron (smardar).
Condus de marcaj si de poteca bine conturata in versantul stancos, cobor spre apa Paraului Mija Mare, unde la aproximativ 1950m altitudine, trec pe langa o stana, de unde tocmai plecasera oile la pascut, dar unde mai intalnesc un caine care prefera sa ma latre de la distanta. Aici ar fi si o zona numai buna pentru pus cortul. Trec apele inspumate ale Paraului, de unde ma alimentez si cu apa, si imi continui traseul urcand pe versantul drept al vaii. Poteca ma poarta iarasi printr-un ocol prin capatul nordic, stancos, al culmii, ce separa cele doua caldari glaciare ale Mijei.
Imediat ce patrund in caldarea ce adaposteste Lacul Mija, peisajul ma copleseste. Lacul, de forma ovala, este prins intre peretii stancosi, imensi, scrijeliti de o multime de culoare formate de avalanse si tiviti cu imense trene de grohotis.
Lacul pare un ochi albastru intr-o imensa mare de gri-cenusiu. Am patruns in una dintre cele mai salbatice si spectaculoase caldari din Parang, strajuita coplesitor de abrupturile si crestele stancoase adanc ferastruite (Custura Mijei si Custura Carjei).
Linistea, aproape nefireasca, ce ma impresoara in aceasta caldare imi aduce aminte de atmosfera intalnita langa Izbucul Tauz in Apuseni. Acelasi gol fonic, parca bizar strapuns pe alocuri de sunete parca tipate ale unor Fluturasi de Stanca, ma face sa-mi amintesc de tura facuta anul trecut (http://stefandaniel-arad.blogspot.ro/2011/07/romania-like-dream-pe-acoperisul.html) cand in drum spre Varful Parangul Mare (2518m), de pe Varful Carja am avut ocazia sa ma bucur de imaginea ce o ofera Caldarea Mijei de la inaltimea sa.
De sus, imaginea lacului, adapostit in spatele unui prag de roca cenusie, a caldarii cu peretii adanc disecati de curgerea avalanselor, tiviti cu grohotisuri si punctati de insulele de jnepeni este fantastica.
Dupa cateva zeci de minute de liniste desavarsita, m-am intors spre Poiana Nedeii, pe acelasi traseu, doar ca soarele era ascuns acum, in spatele unei bariere de nori ce veneau spre sud dinspre Valea Jietului. O ploaie furtunoasa avea sa tina mortis in a ma insoti pe durata urcusului spre Saua Scurtu, unde spre surprinderea mea am dat de un covor de gheata.
Tot surprinzator, norii si-au vazut de drumul lor spre versantii sudici ai Parangului, soarele s-a ivit din nou pe cer, iar in cele 60 de minute pana in Poiana Nedeii am fost la fel de uscat ca de dimineata.

03 iulie 2012

Budva, un colt de rai (будва, комад неба)

Cu 3.500 de ani de istorie în spate, Budva este una dintre cele mai vechi așezări ale Adriaticii și are, în prezent, 18.000 de locuitori. Despre cum a căpătat orașul această denumire, circulă mai multe legende. Una dintre ele spune că Budva a fost descoperită de un navigator grec, pe nume Boutoua, în secolul IV î. Ch. O alta ne povestește despre Cadmus, fiul regelui fenician Agenor, care, exilat din Teba, a sosit aici cu o pereche de boi, animale de la care derivă numele orașului.
Intrarea în așezareeste străjuită de zidurile groase ale vechii cetăți, fapt ce dă o puternică impresie turistului amator nu doar de petrecerea timpului liber pe un țărm însorit, ci și de vizitarea unor obiective arhitecturale. Castelul medieval din Budva, sau Citadela, cel mai impunător monument al orașului, a fost martor al multor ani de istorie. Construcția a fost ridicată în secolul IX și renovată de câteva ori. Cetatea este străjuită de un vultur cu două capete, emblema steagului Republicii Muntenegru.
De-a lungul timpului, Budva a căzut în mâinile romanilor, venețienilor, bizantinilor, austro-ungarilor, și fiecare și-a lăsat aici amprenta. Mărginit de Alpii Dinarici, vechiul oraș este un loc de vis pentru turiștii împătimiți de istorie. Clădirile vechi, albe, cu acoperișuri de țiglă, se adună ca într-o îmbrățișare în jurul străzilor înguste și piețelor pitorești.
Și dacă ați obosit luând la pas așezarea, nu veți duce nici dorul magazinelor, cafenelelor sau restaurantelor. Renumit ca oraș al teatrelor, al festivalurilor și al sejururilor turistice, Budva este împânzită de leandri, palmieri, măslini și smochini. Însă marea a fost întotdeauna seva din care s-a hrănit urbea. Ea a constituit mereu sursa de venit a locuitorilor cetății, a fost legătura dintre ei și restul lumii și cea care a definit identitatea acestei cetăți: comerțul, stilul arhitectural, tot ce este Budva astăzi se datorează mării.
Dacă vă întrebați de ce a ajuns Budva orașul din Europa cu cei mai mulți milionari, ca procent din populație, iată răspunsul. Budva e o stațiune ideală la Mediterana: are peisaje marine și muntoase, arhitectură istorică, biserici medievale, plaje cu nisip și viață de noapte. Pe scurt, are aspectul stilat al destinațiilor croate de top ca Dubrovnik și prețurile moderate din Muntenegru.
Desigur, vestigiile găsite aici din vremea fenicienilor, de acum peste două milenii, și de pe vremea grecilor, pot fi văzute doar în muzee. Dar aerul medieval e foarte bine păstrat în citadelă. Iar acest aspect se datorează celor aproape patru secole de dominație venețiană, care a înfrumusețat locul, așa cum a făcut și în orașele croate vecine de-a lungul coastei.
Ca o ironie, pentru că aceste orașe (ca Trogir, Dubrovnik, Budva) au fost atât de grijulii cu menținerea moștenirii lor medievale, respingând intervențiile modernității, în materie de locuințe, au ajuns să arate astăzi mai frumos decât Veneția, care are supremația când vine vorba de construcții monumentale.
Peste rafinatul stil italian s-a adăugat un secol de vivacitate austriacă și sârbă, timp în care așezarea și-a sporit șarmul. Orașul vechi e încă protejat de ziduri de apărare masive, dar porțile sale sunt larg deschise către o arteră pietonală generoasă, plină de comercianți de suveniruri și de cafenele, coborând până la plaja din apropiere.
In ciuda aspectului înghesuit al orașului și populației puțin numeroase, Budva a găzduit cele mai mari nume din show-biz, care au concertat aici, inclusiv Rolling Stones și Madonna.
Budva are de asemenea un muzeu al orașului cu machete ale unor corăbii vechi și expoziție de antichități. Cea mai mare atracție a acestui muzeu e posibilitatea de a urca pe zidurile cetății și a vedea o imagine panoramică a orașului, a insulei și a munților apropiați, care încep să fie tot mai încărcați de hoteluri și vile de lux.
Două biserici domină centrul istoric: Sf Ioan (Sveti Ivan Katedrala), o clădire gotică cu turlă ascuțită, și biserica Sfintei Treimi (Crkva Sveto Trojstvo), recognoscibilă după fațada sa originală. Biserica Sfintei Treimi e ortodoxă, în stil romanic, și a fost ridicată la începutul secolului XIX, în vreme ce Sf Ioan e o catedrală catolică mai recentă, tributară gustului romantic al epocii.
În portul turistic Budva ancorează zeci de yachturi și vase de croazieră, chiar în umbra zidurilor cetății, acolo unde apele își schimbă nuanța pentru a lăsa să se vadă pietrele prin ele. Localnicii au numărat 35 de plaje pe această rivieră a estului, unde se pot practica și sporturi nautice sau pot fi făcute salturi cu coarda elastică, de dragul de a admira împrejurimile, în timp ce plonjezi către luciul apei.
Numărul hotelurilor din Budva se apropie și el de o sută, dar mult mai numeroase sunt posibilitățile de cazare la particulari sau de a închiria o întreagă casă de vacanță.
În prezent, turismul este cea mai profitabilă ramură a economiei muntenegrene,iar, dacă plănuiți o vizită în Budva, în toiul verii nu veți găsi decât cu greu locuri de cazare. Ceva șanse s-ar putea să aveți dacă veți alege lunile iunie sau septembrie. Dar dacă în Budva nu veți găsi locuri de cazare pe gustul dumneavoastră (sau pe măsura portofelului), vă puteți orienta spre o stațiune din apropiere: Becici se află la numai câteva minute de mers pe jos. În Becici vă așteaptă una dintre cele mai frumoase plaje din Muntenegru. Și cum omul înțelept își face iarna car și vara sanie, puteți încerca să vă faceți din timp rezervările pentru un sejur în această zonă extraordinară.