31 iulie 2012

Evadare in Parang

Dupa o saptamana cu ploaie in Arad si cu vesti cum ca pe Valea Jiului vremea e caniculara, am hotarat impreuna cu Florentina sa facem o iesire in Parang, optand pentru un traseu relativ scurt si usor ce are ca destinatie Lacul Mija. Avea sa fie si botezul montan pentru Amina, care la cei opt ani ai sai, avea sa incerce pentru prima data o carare de munte.
Traseul catre Caldarea si Lacul Mija are ca punct de plecare Saua Scurtu (2050m altitudine), aflata pe culmea principala a Muntilor Parang. In acest punct se ajunge in aproximativ o ora, urcand din Poiana Nedeii, pe o poteca marcata cu banda rosie ce serpuieste printre jnepeni si tufe cu afine.
Inainte de Varful Scurtu culmea este relativ orizontala. La stanga, spre nord, se desprinde o poteca ciobaneasca marcata pentru turism cu punct galben.Urmand-o, ea te duce pe curba de nivel 15 minute, dupa care , dand ocol pe botul culmii stancoase dinspre Valea Mijei Mari, incepe sa coboare pe versantul stang inspre caldarea glaciara sapata sub Varful Carja (2405m), printre jnepeni si tufe de rhododendron (smardar).
Condus de marcaj si de poteca bine conturata in versantul stancos, cobor spre apa Paraului Mija Mare, unde la aproximativ 1950m altitudine, trec pe langa o stana, de unde tocmai plecasera oile la pascut, dar unde mai intalnesc un caine care prefera sa ma latre de la distanta. Aici ar fi si o zona numai buna pentru pus cortul. Trec apele inspumate ale Paraului, de unde ma alimentez si cu apa, si imi continui traseul urcand pe versantul drept al vaii. Poteca ma poarta iarasi printr-un ocol prin capatul nordic, stancos, al culmii, ce separa cele doua caldari glaciare ale Mijei.
Imediat ce patrund in caldarea ce adaposteste Lacul Mija, peisajul ma copleseste. Lacul, de forma ovala, este prins intre peretii stancosi, imensi, scrijeliti de o multime de culoare formate de avalanse si tiviti cu imense trene de grohotis.
Lacul pare un ochi albastru intr-o imensa mare de gri-cenusiu. Am patruns in una dintre cele mai salbatice si spectaculoase caldari din Parang, strajuita coplesitor de abrupturile si crestele stancoase adanc ferastruite (Custura Mijei si Custura Carjei).
Linistea, aproape nefireasca, ce ma impresoara in aceasta caldare imi aduce aminte de atmosfera intalnita langa Izbucul Tauz in Apuseni. Acelasi gol fonic, parca bizar strapuns pe alocuri de sunete parca tipate ale unor Fluturasi de Stanca, ma face sa-mi amintesc de tura facuta anul trecut (http://stefandaniel-arad.blogspot.ro/2011/07/romania-like-dream-pe-acoperisul.html) cand in drum spre Varful Parangul Mare (2518m), de pe Varful Carja am avut ocazia sa ma bucur de imaginea ce o ofera Caldarea Mijei de la inaltimea sa.
De sus, imaginea lacului, adapostit in spatele unui prag de roca cenusie, a caldarii cu peretii adanc disecati de curgerea avalanselor, tiviti cu grohotisuri si punctati de insulele de jnepeni este fantastica.
Dupa cateva zeci de minute de liniste desavarsita, m-am intors spre Poiana Nedeii, pe acelasi traseu, doar ca soarele era ascuns acum, in spatele unei bariere de nori ce veneau spre sud dinspre Valea Jietului. O ploaie furtunoasa avea sa tina mortis in a ma insoti pe durata urcusului spre Saua Scurtu, unde spre surprinderea mea am dat de un covor de gheata.
Tot surprinzator, norii si-au vazut de drumul lor spre versantii sudici ai Parangului, soarele s-a ivit din nou pe cer, iar in cele 60 de minute pana in Poiana Nedeii am fost la fel de uscat ca de dimineata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu