05 noiembrie 2012

Romania Like a Dream - Pestera Bolii

Aflata la 6 km nord de Municipiul Petrosani, pe DN 66 ce leaga Valea Jiului de Tara Hategului, Pestera Bolii poate fi incadrata, datorita unor trasaturi distincte, in tipul de pestera, numit si carstul barelor calcaroase, caracterizata prin strapungerea barierelor de calcar de catre paraie venite din munti.
Este una dintre putinele pesteri din tara unde se poate observa strapungerea obstacolului calcaros de catre o apa curgatoare, putand fi parcursa fara dificultate de catre orice turist de la insurgenta pana la resurgenta.
Varietatea broderiilor si formelor sculptate pe peretii din calcar, nascuta parca din talentul unui mare mester pietrar, dau un farmec deosebit plimbarii subterane.
Sapate in calcarele jurasice ale dealului Bolii de catre paraul Jupaneasa,pestera, sub forma unui tunel, se afla la o altitudine de 720m. Deschiderea pesterii la intrare are inaltimea de 10m si largimea maxima de 20m. Dezvoltarea actuala este de 1400m dar cu un potential de extindere de peste 2000m. Largimea maxima de 45m a terasei superioare, se gaseste la o distanta de 75m de la intrare, avand o inaltime de 2-3m deasupra nivelului apei. Terasa este acoperita cu argila fina amestecata cu guano. Fauna actuala este reprezentata de nevertebrate, iar existenta guanoului pe platformele din adancul pesterii confirma adapostirea temporara a unor colonii de lilieci.
O contributie importanta la cercetarea pesterii au avut si membrii cercului speologic Piatra Rosie, din Petrila care in anul 1975, au descoperit la Pestera Bolii, o alta pestera aflata deasupra cursului subteran al paraului Jupaneasa.
Exista numerose marturii asupra vietii omenesti, din aceste locuri, in epoca preistorica, geto-dacica, romana, slavo-romana. Se crede chiar ca tinutul si pestera au fost locuite de oamenii timpurilor preistorice, dimensiunile mari ale pesterii putand adapostii un trib intreg. O serie de obiecte au fost gasite in aceasta pestera si au fost clasate dupa epocile de care apartin. Margele de lut, coarne de cerb, obiecte de os, vase de lut din paleolitic, securi si unelte de piatra, dinti de urs gauriti, vase din ceramica apartinand neoliticului.
Istoricii converg spre concluzia ca acest tinut al Vaii Jiului a avut o importanta comercial-strategica. Expeditiile lui Filip, a lui Alexandru Macedon sau ale lui Lisimah aduc pana la Carpati caravanele de negustori greci urmati apoi in veacurile urmatoare de negustori romani si uneori chiar din Asia Mica. Aceasta invazie comerciala este dovedita de monedele gasite ulterior in aceste locuri.
De-a lungul timpului, pestera a oferit un excelent adapost pt marfurile aduse de negustorii porniti de la Marea Egee ori din Asia Mica si desfacute apoi in Apullum si Potaissa unde erau cantonate Legiunea a13-a Gemina si Legiunea a5-a Macedonica.
Numele pesterii provine de la familia Bolia ce apare pt prima data in anul 1404 inr-un act de donatie a regelui Sigismund de Luxemburg, prin care voievodul Bolia din Zarand primea proprietati si pamant in zona.
Beneficiind de interiorul spatios, asociat orizontalitatii si slabei ramificatii a pesterii si accesibilitatii deosebite, in vecinatatea ei sau in interior, pe cea mai mare terasa, in perioada interbelica au fost organizate manifestari culturale.
De-a lungul timpului importante personalitati intrate in istoria dezvoltarii umane au fost in preajma sau au vizitat Pestera Bolii ( Imparatul Iosif al II-lea, Eisee Reclus, Emm de Martonne, Carol Popp de Szathmary, Jules Verne Erwin Rommel)
Studiourile cinematografice ZDF au realizat aici doua filme documentare, Cantecul Nibelungilor si Codul Zeilor, avand ca scenariu viata triburilor preistorice.
Maretia si pitorescul zonei imbie trecatorul iar fundamentul istoric obliga la vizitarea pesterii. Pestera Bolii este doar o parte din Romania.....