30 aprilie 2013

De la 90 de metri adancime la 759 metri altitudine

O noua zi in Romania Like a Dream, de aceasta data in Turda, un oras ce merita luat in calcul pentru un City Break de sfarsit de saptamana si nu numai. In trei pasi, mari si lati, am descoperit orasul si zonele limitrofe, trecand pe rand, din maruntaiele pamantului, a se citi Mina Terezia din Salina Turda (-90m), Castelul Printul Vanator (316m) si Dealul Sindului din Cheile Turzii (759m). Salina Turda este probabil cea mai populară destinație a turiștilor ce vizitează localitatea Turda. Mina de sare (salina) de la Turda datează încă din perioada romanilor și a fost unul dintre motivele pentru care localitatea s-a dezvoltat vertiginos și după retragerea romanilor din Dacia. Depozitul de sare aparține sedimentarului transilvan ce se află pe toată rama vestică a Depresiunii Transilvaniei, dar care apare aproape de suprafață doar in zonele anticlinale. Acest zăcământ s-a format în urmă cu 18 milioane de ani și se întinde din Depresiunea Maramureș până la Ocna Sibiului incluzând și Turda și Ocna Mureș. Zăcământul de la Turda este situat in nord-estul orașului fiind întinsă sub forma unei perne alungite pe o suprafață de 45 kmp și are o adâncime de 1200 m. Conținutul de NaCl se situează în jurul valorii de 99% iar întregul zăcământ este estimat la aproape 39000 milioane tone. La suprafața zăcământului sarea este pura, cristalizată cu granule mari iar mai jos are unele intercalații de șisturi argiloase și nisip fin alături de pietriș. Nu rata, odata ajuns aici, Mina Rudolf care a fost dotată cu o serie de elemente noi care sunt destinate turiștilor: sală de concerte, teren de sport, gondolă, minigolf, bowling. A fost montat și un lift pentru a ușura accesul în mină pe care nu-l recomand, la fel de bine se pot folosi scarile, Mina Terezia care este o mină de tip clopot cu o adâncime de 90 m în a cărei vatră s-a format un lac subteran cu adâncimea de 5-8 metri și un diametru în jur de 70 m, si cu a sa cascada de sare, Galeria Franz Josef, Sala ecourilor sau Sala de extractie. Despre Castelul Printul Vanator pot sa repet doar cuvintele ce-l descriu "Aflat undeva la granita dintre veacuri acolo unde istoria si-a facut rostul ei, in inima Transilvaniei, intr-un colt de legenda si civilizatie, Castelul Printul Vanator se vrea un strigat in timp, o chemare spre regasirea unor vremuri demult apuse. Cum treci de portile castelului, te trezesti intr-o cu totul alta lume ..." si asa este. De un pitoresc rar întîlnit, Cheile Turzii, nascute din înfruntarea milenara a apelor rîului Hasdate cu pieptul calcaros al Muntilor Trascau, au adus faima regiunii din preajma. Prin cadrul geografic natural de exceptie, ele constituie o zona de interes stiintific si turistic aparte. Fiind cea mai grandioasă fierăstruire a Culmii Petreştilor, ea se întîlneşte în zona unde rîul Hăşdate intersectează bariera dură a calcarelor jurasice (tithonice), scrutîndu-şi un sector de chei unic, Cheile Turzii. Ele reprezintă, de departe cea mai cunoscută forma de acest gen din Munţii Apuseni, datorită poziţiei sale favorabile în teritoriu (în apropierea oraşelor Turda si Napoca), cît şi a atractivităţii sale deosebite. Ceea ce se impune de la început este relieful grandios al cheilor. Larga dezvoltare pe verticală şi orizontală a abrupturilor ce străjuiesc de o parte si de alta albia rîului domină peisajul şi încîntă privirea. Ingustarea se desfăşoară spaţial sub forma unei pîlnii duble, cu o deschidere mai puţin spectaculoasă la intrarea din amonte, unde rîul pare nepregătit pentru încleştarea ce-l aşteaptă şi cu o alta, mult mai impunătoare în avale, unde acelaşi rîu scăpat din chinga calcarelor simte parcă nevoia descătuşarii, risipindu-şi energiile în patul moale al rocilor sedimentare. Iluzie efemeră, deoarece departe de ieşirea din chei îl aşteaptă ofiolitele, să-l încastreze din nou într-un defileu meandrat ce se desfăşoară pînă la confluenţa cu Arieşul. Strabatand cheile din aval înspre amonte, te întîmpină, grandioasă, panorama peretelui stîng, o uriaşă faleză dominata de silueta Turnului Galben. El descreşte spre nord-est, adăpostind în mozaicul formelor sale Alghinele şi Hornul Vulturului. Pe celălalt versant, creasta crenelată a Pereţilor cu Trepte urcă, aşa cum o arată şi topicul atribuit înspre partea cea mai înaltă a cheilor, Suurimea. Alături, Colţul Crăpat, cu forma sa geometrică este uşor de identificat. La baza Pereţilor cu Trepte se întîlneşte unul dintre cele mai extinse grohotişuri din chei, Grohota Pădurii. Alte asemenea trene de pietre, mobile sau fixate, populează celelalte colţuri ale cheilor (Zuruşul Cetăţii, La Cigăi, Grohota Morarilor etc.). Grandoarea Peretelui Uriaş, înalt de peste 200 m sau a Turnului Ascuţit se imprima în memorie pentru totdeauna. Escaladarea lor, dar şi a Peretelui Pombeilor, a Crestei Frumoase, Hornului Marac, Peretelui Scoruşului etc. atrag numeroşi alpinişti dornici de a se iniţia sau a se înfrupta din euforia cucerii ,,inutilului". In cuprinsul Cheilor Turzii se întîlnesc destule pesteri care, se pare, au luat nastere din drenarea apelor de ploaie sau a micilor torenti de catre albia vaii Hasdate. De aceea, ele sînt de dimensiuni modeste, nedepasind gdîncimea maxima de 75 m (pestera Ungureasca), reteaua subterana marginindu-se doar la doua, trei ramificatii. La dezvoltarea lor a mai contribuit, pe lînga procesele obisnuite de coroziune si eroziune, si incaziunea sau, simplist spus, „prabusirea înauntru". Curios este ca în nici una din aceste pesteri nu apar asa-numitele speleotheme, cum ar fi stalactitele si stalagmitele. In schimb, în ele vom descoperi acumulari coprogene, adica dejectii provenite de la liliecii ce se adapostesc aici. Traseul pe care l-am urmat in Chei a combinat zona de interes major,urmarind firul apei prin interiorul defileului inspre amonte, avand ca punct de plecare Cabana Cheile Turzii. Iesit din defileul creat de Hasdate, am ales ca si cale de intoarcere una dintre culmi si anume Creasta Sindului, care in urma unei ascensiuni istovitoare te va rasplati cu o priveliste de neuitat. De sus te poti delecta in primul rand cu imaginea aeriana a traseului pe care l-ai urmat pana atunci, imaginea defileului privita de sus iti taie respiratia, apoi vezi pana departe inspre Turda, Carierele de calcar de la Cheia si Sandulesti, Dealul Alb, Dealul Lupilor, vezi cum de departe paraul Hasdate isi face loc printre versnti, dar cel mai frumos, inspre Sud-Vest, poti admira Culmea Bedeleu care cu varfurile Bedeleu si Prislop din Muntele Mare sta ca poarta de intrare in Apuseni.