28 aprilie 2014

Cascada Varciorog si nu numai

         Daca esti in trecere pe Valea Ariesului, trecatorule, fa-ti putin timp pentru frumusetile ascunse in imediata apropiere a susurului cristalin de apa, si bucura-te de spectaculoasele forme pe care le-a modelat apa in calcarul muntilor nostri apuseni.
       
  Cascada Varciorog
Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul comunei Arieseni urmati drumul national inspre Vartop circa 2,5 kilometri pana la un drum pe partea stanga unde gasiti si un indicator mare spre cascada. De aici urmati drumul ce insoteste Valea Varciorog (3,5 kilometri) si totodata marcajul punct galben pana la cascada. Distanta este usor de parcurs,  fara urcusuri si coborasuri semnificative  iar in cea mai mare parte a traseului o sa mergeti prin padurea verde de molid si brad.











Cascada Varciorog este o spectaculoasa cadere de apa de peste 15 metri inaltime situata la poalele Varfului Piatra Graitoare. Cascada si zona tampon din jurul ei constitue o rezervatie peisagistica protejata de lege. Puteti ajunge la cascada chiar si iarna, daca zapada nu este foarte mare. Deobicei este o carare batatorita prin zapada, pana la cascada. Iarna aceasta este in buna parte inghetata.












Perioada propice pentru vizitarea ei este primavara cand debitul raului Varciorog este mare ca urmare a topirii zapezii, iar poienitele de pe langa drumul forestier sunt impodobite cu ghiocei, clopotei si in special branduse.

Pestera Poarta lui Ionele
Din Arieseni urmati DN57 pana in centrul comunei Garda de sus. Mergeti apoi circa 3 kilometri pe drumul asfaltat ce urca spre Ghetarul Scarisoara prin Cheile Ordancusei. Veti descoperii o grota pe partea stanga amenajata ca loc de picnic si o constructie de lemn acoperita cu sindrila. De aici ghidul Pesterii Poarta lui Ionele va va conduce in pestera.






 Poarta lui Ionele este o pestera amenajata pentru turism, fiind iluminata si dotata cu scari si podete de metal , astfel incat oricine poate cu usurinta sa o viziteze. Pestera se afla la o altitudine de 810 metri si are o lungime de 131 metri. Intrarea in pestera se face printr-un impresionant portal de peste 10 metri inaltime. Pestera are un lac temporar care apare printr-o resurgenta in perioada de primavara in timpul topirii zapezilor si care la umplere formeaza in imediata apropiere o frumoasa cascada temporara. Peştera Poarta lui Ionele este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele si dolinele de pe valea oarbă dintre Dealul Frumos si cătunul Mununa. Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanţa dintre peşteră şi varsarea în Ordincuşa, 150 m mai jos şi formează frumoase cascade de travertin şi gururi. Pestera este lipsită practic de concreţiuni (depuneri în rocile sedimentare), cu excepţia unei scurgeri stalagmitice care trebuie escaladată pe o înălţime de 6m şi a unor fragmente de planşeu stalagmitic suspendat care apar către capătul peşterii. Galeria superioară este mult mai strâmtă şi urcă în trepte. Găsim şi câteva formaţiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peştera adăposteşte şi o specie de lilieci cu aripi lungi.
Numele peşterii este dat de legenda conform căreia aici a fost prins un haiduc, pe numele său Ionele, după ce o fată din satul Gârda de Sus a venit să îi aducă mâncare.

Pestera Ghetarul de la Scarisoara
Situata in Muntii Apuseni la aproximativ 10 km de Garda de Sus, in NV judetului Alba, Pestera Scarisoara este una dintre cele mai mari pesteri cu gheata din Romania.
 Declarata monument al naturii si rezervatie speologica, pestera, situata la o altitudinede 1150 m este renumita datorita prezentei in interiorul ei a unui ghetar cu vechime depeste 3000 de ani, ce are o suprafata de 5500 metri patrati, cu grosime a stratului de gheata ce depaseste in unele locuri 37 m, iar unde este stratul cel mai subtire 26 m.




 Pestera Scarisoara are o lungime totala de 750 m din care vizitabil 250 m iar adancimea de 110 m,cu o intrare de 50 m diametru si 48 m adancime accesul facandu-se printr-o scara metalica in vederea facilitarii intrarii turistilor.
Pestera este impartita in mai multe sectoare ce au diferite denumiri.Astfel, chiar dupa intrare, se afla Sala Mare cu trecere in Biserica unde se gasesc peste 100 de formatiuni stalagmitice de gheata fiind totodata principala atractie turistica a pesterii. In stanga acestei sali se ajunge in Rezervatia Mare printr-o galerie cu o lungime de aproximativ 70 m sau in Rezervatia Mica. Vizitarea acestora este permisa doar in scopuri stiintifice si cu autorizatie speciala de la Institutul de speologie Emil Racovita din Cluj Napoca. La adancimea maxima a pesterii de 105 m se afla Galeria Maxim Pop. Celelalte doua sectiuni ale pesterii Catedrala si Palatul Sanzianei sunt lipsite de gheata.



Pestera Scarisoara s-a format in timpul glaciatiunii cand muntii in care este situata erau acoperiti de zapada si gheata. Pestera avand decat o singura deschidere in partea de sus se formeaza astfel curenti de aer intre suprafata si pestera care ingaduie pastrarea ghietii.
 Iarna , temperatura aerului din pestera inregistreaza aceleasi oscilatii catemperatura aerului din jurul avenului (intrarii) ; vara temperatura urca panala +1 C din aceasta cauza in fiecare vara din podeaua Salii Mari se topeste un strat de gheata gros de cativa cm.





In pestera Scarisoara traiesc lilieci si gandaci de 2-3 mm numiti Pholeuonprozerpinae glaciale. In Rezervatia Mare a fost descoperit si un schelet de Rupicapra (stramosul caprei).

Izbucul Tauz
După ieşirea din Garda, şi după ce lăsaţi în dreapta drumeagul către Peştera Scărişoara, la vreo doi kilometri, întâlneşti o inscripție făcută cu vopsea albă pe un stâlp de electricitate de pe marginea drumului. Vă opriți chiar lîngă ultima casă, ridicată la doi pași de fosta moară situată pe râu, şi cunoscută în zonă pentru forţa sa de măcinare, datorită şi debitului mare şi constant al apei. Azi, câteva ruine din piatră de râu amintesc de moara lui Filea.


De la aceasta, prin păduricea de amestec de pe malul râului, trecând peste două podeţe din buşteni, absolut încântătoare, ajungi lejer în 10 minute la un lăcuşor cu o culoare albastru închis, care ,,răsare” dintre doi pereţi de calcar. Acest lac misterios ascunde câteva aspecte inedite dar şi triste în acelaşi timp. Primul ar fi că adâncimea sa depăşeşte 100 de metri, și că prin galerii subterane şi sifoane inundate comunică tocmai cu pârâul ce intră în Peştera Coiba Mare şi care parcurge, după unii săteni 7 kilometri pe sub munte, după speologi vreo 4, pentru a ieși pe aici şi a se vărsa mai departe în râul Gârda Seacă. Unii ar spune că atmosfera din jurul lui este ciudată, apăsătoare, dar într-o zi caldă de iulie cu soarele luminând pereții clacarosi, parcă nu pare chiar așa.


Al doilea aspect, trist, este că aici în 2002 un speolog polonez şi-a găsit sfârşitul la peste 80 de metri adâncime, prins de curenţii puternici din peştera inundată. Deşi colegii lui s-au luptat cu apa să-l salveze sau să-l scoată de acolo, nu au reuşit. În cele din urmă, cu echipament special prietenii s-au întors din Polonia, împreună cu părintii tânărului, reuşind să-l scoată la suprafaţă în prezenţa poliţiştilor şi procurorilor. Au pus o placă de bronz pe un perete, pentru amintirea sa.

Aici a sărit şi Bear Grylls la sfarsitul episodului despre supravietuire in Muntii Carpati din serialul Man vs Wild.

Groapa Ruginoasa
Groapa Ruginoasă reprezintă un fenomen cu totul aparte. Ea este o imensă ravinare săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte, ea apărând de la mari depărtări ca o rană deschisă în trupul muntelui.



Muchii ascuţite, adevărate lame, converg spre centrul ei la firul unui vâlcel, împărţind spaţiul în mai multe sectoare. Vâlcelul, de fapt obârşia Văii Seci, reprezintă de fapt un canion extrem de dificil de parcurs în aval din cauza săritorilor mari pe care le prezintă.




Interesant este faptul că eroziunea lucrează şi astăzi foarte activ, săpând regresiv şi mărind rapid dimensiunile Gropii Ruginoase. Urmărind hărţile vechi, se constată că eroziunea a avansat cu o viteză foarte mare, acum 80 de ani locul nefiind marcat decât printr-o ravenă foarte mică.


Aici se ajunge dupa 30-40 de minute de urcat prin padure. Accesul la traseu se face din soseaua, la 1 km pe stanga, dupa ce iesi din Vartop spre Stei.

Aceste minuni ale Romaniei sunt doar o infima parte a ceea ce iti rezerva Muntii Apuseni. Iti ia doar o zi sa vizitezi aceste obiective. Ce zici, merita?