02 august 2015

Artmania, Sibiu, Transylvania - Editia 10

Editia a zece-a a festivalului Artmania s-a terminat aseara in ritmuri de violoncel si cu o luna plina stralucind deasupra boemului Sibiu. Din pacate aceasta editie nu a reusit sa se ridice la nivelul celorlalte.Pentru a reveni in centrul Sibiului, in Piata Mare, acolo unde ii e locul, si lasand in spate Vampire's Den-ul din Halele Balanta, organizatorii au facut un compromis destul de radical lasand intrarea libera, asa cum cere legislatia locala pt o zona publica ce apartine cetatenilor si pt care e ilegal sa percepi taxe. Acest lucru, se pare ca a dus, la lipsa formatiilor cu nume de pe scena, s-au cel putin aceasta este parerea mea.... Tot din aceasta cauza, noi cei ce iubim acest festival a trebuit sa ne ferim de multimea de ciordeles (persoane tuciurii cu aspect neplacut si urat mirositoare) ce-si faceau aparitia prin public sau sa acceptam zeci de turisti (multi chinezi impatimiti ai fotografiei) dornici de selfie-uri in fata scenei.
Intrarea libera nu e o solutie si sper sa fie doar o miscare de compromis temporar care sa nu afecteze viitorul Artmaniei.
Despre formatiile care au urcat pe scena din Piata Mare nu am prea multe de spus. Doar Anathema si Apocalyptica au facut senzatie. Cele doua formatii care au tinut capul de afis al festivalului au dinamizat rockerimea. Vineri seara, fratii Cavanagh si a lor Anathema ne-au purtat prin tenebrele gothicului, cu ale lor Distant Satellites, Dreaming Light, A Simple Mistake, Flying, The Lost Child, Temporary Peace, Are You There sau magnifica Fragile Dreams, toate reverberand parca mai apasat de cat pe cd-uri. Sambata seara, aproape de miezul noptii, Apocalyptica, au creat o atmosfera incendiara purtandu-ne cu acorduri de violoncel rand pe rand prin Cold Blood, Seed of Chaos, Shadowmaker, Hall of the Mountain King, Come Back Down, I'm Not Jesus ori I don't Care, iar la One publicul a tinut postul de vocal.
Doar danezii de la Saturnus au mai avut ceva de spus iar cele doua piese de pe Veronika Decides To Die (I Long si All Alone) cu tente depresive si accente de disperare tipic doom-ului au atras atentia.
Despre celelalte formatii numai de bine..... Enemy of Reality slabuti, totusi au bagat un cover, Nymphetamine a lui COF ce a sunat bine, iar Numph si Clan of Xymox chiar nu aveau ce sa caute pe scena Artmania........
Sibiul in schimb, acelasi oras boem ce te surprinde mereu..........