04 septembrie 2015

Moldoveanu si splendoarea de pe Valea Rea

........ totul urma sa culmineze , pe 31 august, cu ascensiunea varfurilor Moldoveanu si Vistea Mare.


Trebuiau sa fie aceste doua varfuri. Era ziua de nastere a sotiei mele si urma sa inchid primele zece varfuri montane ale tarii si cum altfel daca nu pe cel mai inalt pisc al Romaniei.
Lasand in urma doua zile aglomerate si drumul ce ne-a purtat din Arad prin Tg Mures, Rasnov, Cheile Rasnoavei (acolo unde Florentina si-a primit cadoul - un Bungee Jumping de la 137,5 m), Bran ( cu al sau castel dar si cu bulzul acompaniat de o tochitura de oaie), Campulung, Curtea de Arges si cazarea peste noapte pe malul Vidrarului la Hotel Posada, ....... ne-am trezit la inceputul alpin al Vaii Rele , la capatul unui drum forestier a carui ultimi 15-20 km ne-a chinuit masina si rabdarea.

 Privind spre nord, in fata ni s-a deschis prima portiune a traseului ce urma sa-l facem. În faţa noastră stâna, apoi firele văilor cum intrau în munte şi muntele care se termina undeva sus. Vremea excelenta, cate un nor ici colo si caldura .
Urcuşul a început cursiv, pe la umbra celor câţiva brăduţi şi cu dorul vânticelului rece de dimineaţă care acum lăsase loc unei călduri destul de pusă pe moleşeală. Prima parte e destul de solicitantă şi chiar cred că odată ce-ai urcat-o, restul traseului până pe Moldoveanu e floare la ureche (sau la bocanc). 


















Dupa aproape doua ore am ajuns in pragul Caldarii Valea Rea, iar de aici am fost rasplatiti cu imaginea celor doua varfuri Vistea Mare 2527m si Moldoveanu 2544m dar si cu o portiune de traseu accesibila care te duce pana in Portita Vistei pe langa Lacul Valea Rea (Iezerul Vistei) cu a sa imagine ce duce a triunghi aproape echilateral.


















Trei ore au trecut de cand am inceput traseul de langa stana lui Burnei si mai avea sa facem cam 40 de minute de aici din Portita Vistei, ( locul unde se intalnesc pasii celor ce vor sa ajunga pe Moldoveanu din trei directii Valea Rea, Valea Vistei si de pe traseul de creasta), pana pe Varful Vistea Mare iar de aici in 20-25 de minute ajungi prin spintecatura Moldoveanului, pe un traseu scurt, frumos , maret poate putin expus, pe cel mai inalt varf al acestei tari minunate.



























Asa cum speram, fiind o zi de luni, Moldoveanu era mai mult singur, doar un grup de israelieni tineau de urat colosului.


























































Vârful acesta îţi dă o stare interioară, un freamăt, la care rezonezi preţ de câteva secunde numai ale tale. Aici, sus, unde esti doar tu si muntele, intalnesti nemurirea. Soarele, stanca, vantul... ti-au dat voie sa le intovarasesti sa le fii alaturi in cantecul beatitudini. Aici nu mai suntem diferiti, suntem asemeni picaturilor de apa, plini de splendoare in razele universului.
Cum sa te poti rupe de aceste sentimente? Cum sa revi printre oameni cand ai fost zeu?



P.S. Pentru minunanata mea sotie TE IUBESC




























pentru nasa noastra Anamaria
si pentru Cristiana si Amina

HAI ROMANIA


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu